– Când m-am documentat despre acest muzeu, am aflat că nu este… un simplu muzeu sau o fundație. O numești… „Experiența Casanova”.
– Cine deține muzeul?
Eu. Eu sunt proprietarul muzeului, fondatorul, creatorul, este proiectul meu. Pentru că iubesc Veneția, obișnuiam să vin des aici și în trecut. Mi-am dat seama că nu exista nimic despre Casanova și am fost foarte surprins deoarece nu mi se părea posibil: un oraș atât de frumos care are un personaj atât de important cunoscut în toată lumea și mai ales în Europa să nu-i dedice nimic. Chiar a fost o surpriză pentru mine! Dar a fost genul acela de surpriză care îți trimite și un semn – așa că am decis că e un lucru pe care trebuie să îl fac eu și am început să lucrez la acest proiect, am luat legătura cu diferiți istorici – pentru că, pentru a realiza un muzeu ai nevoie de o echipă foarte bună, cu noțiuni aprofundate de istorie. Am organizat acest muzeu într-un timp foarte scurt. Ne-am decis să începem lucrul în decembrie și, în doar trei luni, am creat acest muzeu. Acest lucru pare aproape imposibil. Mai ales în Veneția, unde documentele se obțin încet… Veneția este ca un stat în stat, deci a fost destul de complicat, dar cred că atunci când îți alegi o țintă pe care vrei neapărat să o împlinești, dai tot ce poți și te implici cu totul. Deci am reușit să creez, pentru prima dată, un muzeu dedicat lui Casanova, muzeu pe care l-am deschis pe 2 aprilie 2018, pentru că 2 aprilie este ziua în care s-a născut Casanova. Deci, de ziua lui, i-am dedicat un dar special, un muzeu!
– Deții și clădirea?
Clădirea are mai mulți proprietari. Muzeul este situat la etajul al doilea, care este al doilea etaj… nobil. Muzeul se află într-un palat din secolul al XV-lea, frumos, după cum poți observa. Avem o intrare pe apă și una „normală”, care poate fi accesată mergând la pas. Am închiriat acest spațiu pe o perioadă determinată pentru că, bineînțeles, trebuia să vedem cum vor evolua lucrurile. Dar suntem fericiți pentru că vizitatorii noștri sunt mulțumiți și entuziaști și pentru că am strâns comentarii foarte bune. Am decis să deschidem muzeul în acest palat, dar pentru că interesul este mare, probabil că ne vom multa în alt palat, foarte curând. Plănuim să oferim din ce în ce mai multe experiențe, pentru că toată lumea se așteaptă să-l vadă pe Casanova drept cel mai cunoscut playboy al acelei epoci dar pentru mine, care îl iubesc pe Casanova și îl cunosc, istoric vorbind, el nu a fost doar un playboy, așa cum spune lumea. A fost cu adevărat o persoană inteligentă, a înțeles istoria înaintea multora, a putut prezice ce va fi în lume după moartea sa și a prezis corect, pentru că a scris totul într-o carte și lucrurile s-au întâmplat întocmai. Era o persoană foarte bună – muzician, cunoștea matematica….
– A fost diplomat…
Diplomat și agent secret. Deci știa politică…. A fost, cu adevărat… multe.
– Pari foarte pasionat de Casanova. Cumva ți-ai dedicat viața acestui personaj al istoriei. Cum a început totul?
A început astfel: sunt italian, deci iubesc Italia și iubesc istoria Italiei, o istorie uriașă! Cred că istoria Italiei este unul dintre lucrurile pentru care întreaga lume ne invidiază. Parcurgând istoria, când l-am studiat pe Casanova și când am început să citesc despre el, am devenit curios pentru că a avut o viață incredibilă, călătorind pretutindeni pe vremea când nu erau avioane, mașini, cum sunt astăzi. A fost un mare călător! A călătorit în toată Europa, deci cam 70.000 km. Este o distanță uriașă pentru acea perioadă, în care se foloseau caii. Distanța pe care o parcurgem într-o oră cu mașina, era atunci parcursă și în cinci zile. Deci este incredibil! Din acest motiv am început să-i studiez viața plină de experiențe. Viața lui nu a fost niciodată plictisitoare. Iar acesta este lucrul pe care am început să îl admir… Nu am vrut să îl copiez, ci doar să mă inspir din experința lui, din ce a făcut. Casanova m-a inspirat foarte mult! Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care mi le amintesc din viața sa a fost în momentul când a fost închis, aici, în Veneția. A reușit să evadeze – poate datorită cuiva care l-a ajutat, bineînțeles – dar după câteva zile era deja în Franța, mâncând, socializând la un pahar cu regele acelei perioade, Ludovic al XVI-lea și cu Maria Antoaneta. Gândește-te fie și doar la acest aspect și ți se va părea incredibil! Poți vedea o situație asemănătoare doar în filme, unde subiectul este inventat. Dar în viața lui… nu e nimic inventat! A trăit o viață de film, dar a fost realitatea lui.
– Ești istoric sau om de afaceri?
Nu sunt istoric. Sunt un om de afaceri căruia îi place istoria. Îmi place să citesc, să studiez și să experimentez. Dar sunt om de afaceri. Dacă trebuie să mă detașez puțin și să gândesc la rece de ce am început totul cu Casanova… pentru că sunt și producător de vinuri. Prosecco. Am decis să creez un brand nou pe care am vrut să i-l dedic lui Casanova. Mi s-a părut o combinație interesantă – toată lumea iubește vinurile, iar Casanova a fost iubit, în trecut. Pentru că nu a fost doar sex – a fost dragoste adevărată! Trebuie să avem în minte asta – el chiar le-a iubit pe toate femeile cu care s-a implicat sexual și femeile l-au iubit. Nu a fost doar sex. Acest aspect nu prea este cunoscut. Din acest motiv trebuie să citim cu atenție cartea care îi explică viața. așa că m-am decis să creez un brand – Casanova Prosecco – pentru că am vrut ca oamenii să-l iubească și datorită vinului.
– Să fie o experiență plurisenzorială.
Da. Sunt un iubitor de vin, toată lumea iubește vinul… de ce să nu-l iubim pe Casanova datorită prosecco? Așa am început…
– Cred că ai investit destul de mult în acest muzeu…
Fiecare proiect are nevoie de investiții.
– Da, dar pentru că Giacomo Casanova este un personaj important al Italiei, s-a implicat și statul pentru a susține financiar acest muzeu?
Aceasta este o inițiativă complet privată. Am avut alți investitori care au vrut să se implice în acest proiect, chiar dacă eu dețin capitalul majoritar…
– Investiția s-a ridicat la…
Nu pot divulga suma exactă. Să spunem că a fost în jurul sumei de 600.000 euro, pentru a crea totul. Cred că este ceva unic, pentru că astăzi noi suntem singurii care propun acest gen de experiență, ca să nu mai spun că suntem singurii care îi dedicăm activitatea lui Casanova.
– Ai parcurs și formele legale în legătură cu dreptul intelectual de folosire a numelui Casanova?
Ai atins un aspect important. De fapt, parte din cercetarea mea s-a axat pe viața lui și pe moștenire. Nu am găsit niciun descendent al familiei sale, în afară de o doamnă care locuiește acum la Viena. Ea face parte dintr-o generație înrudită cu fratele lui, Giovanni, din Germania. Am întâlnit-o și a fost foarte entuziasmată la auzul veștii că deschid un muzeu dedicat strămoșului ei. Nu exista nimeni care să poată revendica drepturile asupra numelui. Numele este public. Deci, am creat o fundație. Acest lucru, din punct de vedere istoric, face ca fundația să fie foarte importantă. Ca fundație, am primit dreptul de a folosi nu doar numele, ci și semnătura sa. În librăria noastră avem multe obiecte șanțate cu semnătura lui Casanova. Semnătura pe care noi o folosim este cea originală. Bineînțeles că am înregistrat brandul, numele. Deschidem în Veneția, foarte curând, prima Cafenea Casanova, care va fi un palat incredibil, cu interiorul în spiritul secolului ai XVIII-lea. Totul ne va reaminti de Casanova, oamenii vor putea gusta ciocolata… cicolata afrodisiacă a lui Casanova, pentru că avem rețeta originală și secretul amestecului diferitelor ingrediente pentru această ciocolată. Și apoi, oamenii vor putea gusta, bineînțeles, vinurile mele, Casanova.
– Am remarcat că anumite branduri venețiene se deschid către piețe noi – către Asia, de exemplu…
Acest fapt are legătură cu ce îți spuneam mai înainte despre istoria noastră. Toată lumea ne iubește istoria – în special cei din Asia, chinezii. Ei admiră istoria noastră. Îl caută și pe Marco Polo. Mulți asiatici vin în Veneția să afle mai multe despre Marco Popo – despre unde a trăit. Dar, în general, ei iubesc istoria noastră, vor să o cunoască din ce în ce mai bine, să fie implicați, cumva. Din acest motiv sunt atât de deschiși către a investi în proiecte care implică istoria. Am primit deja un e-mail de la Shanghai de la niște investitori care vor să vadă cafeneaua pe care o voi deschide în Veneția și apoi vor decide cum să deschidem una și în Shanghai.
– Cât despre Europa? Plănuiești să vă extindeți și aici?
Bineînțeles. Casanova a fost un călător grozav. Din păcare nu a vizitat România (glumesc) dar a fost în Rusia – la Sankt Petersburg. Moscova – a călătorit la Dresda (în Germania), Viena (Austria), Paris (Franța), Londra (Anglia)…
– Noi, străinii, avem această imagine despre Casanova: un cuceritor de inimi italian. Dar care este opinia italienilor despre el? Crezi că italienii cunosc și celelalte activități ale sale? Sau sunteți și voi la fel de superficiali precum ceilalți?
Din păcate, este mai simplu să te gândești la Casanova ca la un cuceritor de inimi. E mai ușor să vorbești în clișee – „Ești un Casanova pentru că ești un cuceritor!”. O parte a italienilor cred asta. Dar una dintre intențiile noastre, ca fundație, este să explicăm că Giacomo Casanova nu a fost doar un bărbat care a iubit și s-a lăsat iubit de femei. A fost cu mult mai mult decât atât. De asemenea, ar mai fi ceva: dacă a avut atât de mare succes la femei, trebuie să înțelegem de ce. Cineva trebuie să-și pună această întrebare! De ce el și nu altul? Motivul este pentru că el era inteligent, vorbea diferite limbi străine, a călătorit mult. Deci era foarte captivant să îl asculți!
Bineînțeles… Era foarte înalt pentru acea vreme. Avea 1.90m. ca mine! Și, la acea vreme, era destul de rar să fii atât de înalt! Deci era o combinație de lucruri care i-au creat stilul pasional și atractiv. Deci, multe femei erau interesate de el. Bineînțeles că era, și din punct de vedere sexual, un amant iscusit… deci din acest motiv era faimos în toate colțurile Europei. Femeile erau foarte prietenoase cu el, îi vorbeau, voiau să îl cunoască și să împărtășească multe experiențe. Se pricepea să spună povești.
– Dacă nu ar fi fost această parte a legendei, despre cuceritorul de inimi Casanova, ce crezi că ar fi trebuit să sublinieze istoria, despre el? Ce admiri tu cel mai mult? Casanova a fost mai mult diplomat, scriitor, poet?
Casanova a fost multe! Viața lui a fost plină de multe experiențe! A fost mason, de asemenea. Masoneria era o mișcare importantă și el a fost mason, de la începutul vieții. Cred că întreaga descriere pe care ai făcut-o este importantă. În mod cert, nu aș spune că aspectul cel mai important al vieții sale a fost rolul de cuceritor de inimi. Nu! Cred că a fost un fel de PR foarte bun. Era capabil să înceapă relații, conversații, cu orice fel de om îi apărea în cale – nu conta că erau regi, muzicieni sau filozofi. Se pricepea cu adevărat să vorbească cu ei și să le stârnească interesul. Deci cred că avea un uriaș potențial de PR. Cred că, dacă ar fi trăit astăzi, ar fi fost un mare star: capabil să vorbească cu oricine, fără limite!
– Fiecare țară are eroii săi. Vreau să spun că există un Don Juan, un Casanova. dar crezi că dacă s-ar fi născut în altă țară… Casanova ar fi fost la fel? Sau Casanova a fost astfel datorită faptului că era italian?
Acesta este un lucru pe care mulți îl cred despre italieni pentru că suntem pasionali, ne uităm mereu după femei frumoase, în toată lumea… Nu este ceva rău… noi doar simțim puternic pasiunea. Și se acutizează când vorbim despre Casanova.
– Nu mi-l pot imagina fiind altceva decât italian!
Posibil…
– Nu îl văd fiind german, de exemplu.
Poate că nu ar fi fost posibil să fie german, francez sau englez. A trebuit să fie italian… Oricum, dacă s-ar fi născut în Germania, poate că nu ar fi avut același succes la femei precum l-a avut fiind italian. Dar, spin punct de vedere al diplomației, mintea sa era internațională.
– Trebuia să fie preot. A întâlnit atâta lume și s-a îndrăgostit de o călugăriță. Este și ceva ce nu îți place la Casanova? Pare că a făcut tot ce a poftit, fără să se gândească la consecințe sau la latura spirituală a vieții sale.
Este prima dată când sunt întrebat acest lucru. Ce nu-mi place la Casanova?
– Cumva, ți-ai dedicat viața acestui simbol. Dacă ar sta acum aici, în fața ochilor tăi, ce i-ai spune?
Probabil că este un punct în care nu sunt complet de acord cu el… De exemplu, ar fi faptul că a sfârșit în Dux, în fosta Bohemie, într-un castel unde a făcut o bibliotecă pentru Contele Waldstein, care l-a luat la el când a fost bătrân. A fost păcat că un personaj atât de puternic precum Casanova a sfârșit într-o bibliotecă într-un castel de nicăieri, uitând de toate și de toți. I-aș fi spus: „Trebuie să faci tot posibilul să te întorci în Veneția ta și să-ți închei viața acolo unde ai început-o! Ai devenit cine ești datorită Veneției și altor conjuncturi, cred că trebuie să încerci să te întorci!”. Știu că au fost ceva probleme în trecut și nu a mai fost bine primit, dar sigur atunci nu erau controalele de astăzi. Sunt convins că ar fi reușit să se întoarcă. Deci acesta este lucrul care nu-mi place – nu a avut un final glorios. Un caracter precum acesta ar fi meritat mult mai mult. Acesta ar fi un aspect. Altul ar putea fi acela că… a fost cu adevărat singur. L-a crescut bunica. Mama lui călătorea foarte mult ca actriță, peste tot în Europa. El era cu adevărat singur… fără tată… Cred că în sinea lui s-a simțit întotdeauna singur și de aceea voia mereu să fie cineva în preajma lui. Desigur, este mai simplu – sau mai bine – să petreci timp cu o femeie decât cu un bărbat. Cu un bărbat poți discuta, poți bea, dar cu o femeie poți face mult mai multe…
– Lucruri inspiratoare…
Exact. Deci, în realitate se simțea singur. Deci, într-un fel, înțeleg de ce voia mereu să fie înconjurat de oameni. Îi lipsise căldura pe care cei mai mulți o au încă din copilărie.
– Deci crezi că era trist?
Da, cred. Într-o măsură se simțea trist, neîmpăcat, lipsit de căldura pe care o poate oferi o familie. Deci, cumva, atitudinea lui era un fel de reacție. avea nevoie de atenție.
– Ră spunde-mi, te rog, folosindu-ți imaginația! Dacă ar fi trebuit să aleagă să fie bărbatul unei singure femei, pe cine ar fi ales? Pe cine crezi că a iubit cel mai mult?
Pe Henriette. Din păcate, nu avem un tablou limpede al ei dar era considerată foarte frumoasă. Potrivit spuselor sale, era o franțuzoaică foarte atrăgătoare.
– Deci ea a fost cea mai mare dragoste a lui Casanova?
Poate că da. Nu doar ea, dar ea este una dintre femeile pe care le-a iubit cel mai mult. Trebuie să spun că a iubit fiecare femeie din viața lui.
– Cea mai mare parte a operei sale este în franceză. Cum te simți, ca italian, să traduceți din franceză opera lui Casanova?
Știi câte lucruri avem în Franța… Avem Gioconda…
– Noi îi avem pe Enescu, Brâncuși, Ionescu…
Avem o mulțime de lucruri. Din păcate, cu Războaiele, perioada lui Napoleon, el a luat totul… dar situația cu Casanova este diferită. Manuscrisele sale au fost găsite în Germania și vândute pe câteva milioane, francezilor. Acum sunt expuse în Franța… Scria în franceză pentru că atunci franceza era cu mult mai importantă – așa cum este astăzi engleza. Deci Biblioteca Națională a Franței deține în acest moment opera lui Casanova. Nu putem face nimic în legătură cu acest lucru. dar nu mă simt inconfortabil. Măcar au ceva de admirat, ceva despre care toată lumea știe că este opera unui italian.
– Cum inviți un turist să viziteze Muzeul Casanova din Veneția?
Veneția este plină de atracții. Acest oraș este ca un muzeu enorm: în oricare loc te-ai duce, găsești ceva de admirat. Cred că dacă cineva vrea să-și îmbogățească experiența și cunoștințele, este important să dedice ceva timp acestui personaj incredibil care a făcut faimos numele Veneției în toată lumea! Veneția l-a creat pe Casanova, iar Casanova a dus renumele Veneției!
For hundreds of years, Casanova is part of the Italian brand. People all over the world – some of them great minds, that read dozens of books and some of them even without knowing how to read – have pronounced the name of Casanova at least once. Venice itself has the atmosphere of his myth but hadn’t had, until now, a museum dedicated to him. Carlo Luigi Parodi, an Italian businessman passionate about history, dedicated not only his money to this important character, but also part of his life. Venice… Italy, has now not only a Casanova Museum (unique in the world) but also a Casanova Foundation and, if you believe in reincarnation, Casanova himself as Mr. Parodi. I was glad to meet the President of Giacomo Casanova Foundation and to find out some interesting facts that I share with you.
The building has different owners inside. We are at the 2nd floor, which is the 2nd noble floor. The museum is in a palace from the XV-th Century, beautiful, as you see. We have a water entrance and a “normal” one, that can be reached by walking. We rented this space for a certain period because, of course, we needed to see how everything will work out. But we are happy because our visitors are satisfied and excited and we gathered very good comments. We decided to open the museum in this palace, but because there is a lot of interest, probably we are going to move to another palace, very soon. We plan to offer more and more experiences, as everybody is expecting to see Casanova as the most important playboy of that time but for me, which I love Casanova and I know him, historically speaking he was not just a playboy like people said. He was really a very clever person, he understood the history before many others, he was able to predict what will be after his life and he predicted correctly because he wrote everything in a book and the things happened. He was a very good person – a musician, he knew mathematics…
Every project needs to be financed.
This is a completely private initiative. I had other investors that wanted to join this project, even if I was the major one…
You touched a very important point. In fact, part of my research was in his life and his heirs. I didn’t find any family connected to him apart from a lady that lives now in Wien. He is a part of the new generation from his brother, Giovanni, from Germany. I met her and she was very exciting to hear that I was opening a museum about her ancestor. There wasn’t somebody who could claim the rights concerning the name. The name is public. So I created a foundation. This, historically speaking, it’s a very important institution. As a foundation, I got the right to use not only his name, but also his signature. In our bookshop, we have many things which are signed by… Casanova. The signature that we use is his original one. Of course I registered the brand, I registered the name. We are opening in Venice, very soon, the first Casanova Café, which will be an incredible place of the XVIII-th Century style, inside. Everything will remind about Casanova, people will taste the chocolate… the aphrodisiac chocolate of Casanova because we have the original recipe. And the secret of mixing different ingredients inside this chocolate. And then, people could taste of course my wine, Casanova.
Of course. Casanova was a great traveller. Unfortunately he didn’t visit Romania (joking) but he went to Russia – In Saint Petersburg, Moscow – he travelled to Dresden (Germany), Wien (Austria), Paris (France), London (England)…
Of course… He was very tall for that time. He was 1.90m. Like me! And in that time, it was quote rarely to be so tall. So there is a combination of things that created his passion and attractive style. So, a lot of women were interested. Of course he was, sexually speaking, a good lover, so that’s why his name was very famous in every corner of Europe. Women were very friendly to him, they started to talk to him, to know him and to change many experiences. He was good in saying many histories.
Casanova was more of a lot of things! His life was really full of many things! He was a mason, as well. Masonry was an important movement and he was a mason since the beginning of his life. I think all the description you made is important. Definitely, I wouldn’t say that the most important part of his life is that he was a lover. No! I think he was really like a great PR. He was able to start a relationship, a conversation to any kind of people who stayed in front of him – it didn’t matter if they were kings or musicians or philosophers. He was really able to talk to them without problems and to raise interest. So I think his potential was to be a great PR. I think that if he lived today he would have been a great star: able to talk to anybody in the world, without any limits!
Probably there is a point in witch I didn’t completely agree with him… For instance, there is the fact that he finished in Dux, in ex-Bohemia, in a castle to do a library for Count Waldstein who took him when he was old. This was really a pity to think about such a great character ending up doing a library in a castle in the middle of nowhere, forgetting about everything and everybody. I would have said to him: “You have to do your best to come back to your Venice and to finish your life where you started it! You became what you are thanks to Venice and some other things, I think you have to try to come back”. I know there were some problems in the past, when he was not welcomed anymore, but in certain way there were not so many controls like we have today. I’m sure he would have succeeded to come back. So, that’s the thing I don’t like – his end was not a very successful one. A character like that deserved much more. This could be one thing. Another could be that… he was really alone. He grew up with his grandmother. His mother was always travelling as an actress everywhere in Europe. He was really alone… without father… I think that on inside he always felt alone, that’s why he wanted all the time to be with somebody. Of course, it’s easier – or better – to spend time with a woman than with a man. With a man you can discuss, drink, chat, but with a woman could be much more…
Exactly. So, in reality he felt really alone. So, in certain ways I understand why he always wanted to be together with people. He missed this warmth that most people have from childhood.
I think so, yes. In certain way he felt sad, unsatisfied, missing the warmth that a family can offer. So his attitude was some kind of a reaction. He needed to have attention.
– So she was his greatest love?
We have a lot of things. Unfortunately with the Wars, Napoleon period, he took everything… but the situation of Casanova is different. His handwriting opera was found in Germany and then it was sold for some millions to the French people. Now it’s displayed in France… It was written in French because those days French was far more important – like today we have English. So the National French Library is owning for the moment Casanova’s opera. We cannot do anything about it. But I don’t feel uncomfortable. At least they have something to admire and everybody knows it’s made by an Italian.
Venice is full of attractions. The city is like a big museum: in every corner you go, there is something to admire. I think that if somebody wants to have some additional experience and knowledge, it’s important to dedicate some time to this incredible character who made Venice famous in the World! Venice created Casanova and Casanova turned great the name of Venice!
