Să vă povestesc o întâmplare ciudată cu… niște spectatori. Nu chiar la miezul nopții… Aseară, toți cei care am fost în Sala Pictura a Naționalului bucureștean, am călătorit cu metroul, cu trenul și cu mașina fără ca măcar să fi plecat o clipă din sală. Totul a fost posibil datorită proiecțiilor și efectelor… magice ale artiștilor Dan Adrian Ionescu și Mizdan.
Spectacolele pe care le-am văzut până acum la Național, în regia lui Bobi Pricop, sunt adevărate… experiențe cultural artistice. Sau teleportări…
„O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” este o adaptare a dramaturgului britanic Simon Stephens, după best-seller-ul lui Mark Haddon, roman vândut în peste 6 milioane de exemplare în întreaga lume.
Povestea vieții lui Christopher Boone, un adolescent de 15 ani care vede realitatea ca pe o ecuație continuă, impresionează mai ales pentru că spectatorii sunt puși în situația de a vedea realitatea din ipostaza băiatului. „Poluarea fonică” din minutele de început ale spectacolului teleportează privitorii în lumea turbulentă a băiatului care suferă de sindromul Asperger.
Christopher spune despre sine că nu poate să mintă, că oamenii din jur îl fac să fie confuz mai ales atunci când folosesc metafore sau limbajul nonverbal. Atunci când descoperă că un câine din vecini a fost omorât, puștiul își propune să facă „muncă de detectiv” pentru a găsi vinovatul. Astfel, el trece prin situații care, altminteri, l-ar fi înspăimântat. Află că realitatea familiei sale e cu totul altfel decât și-o închipuia și este nevoit să se adapteze. Călătorește singur… Cu alte cuvinte, o întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții nu e întâmplarea cu câinele, ci tocmai o întreagă înșiruire de evenimente de necrezut. Iar în final, totul se termină cu bine și băiatul crede cu tărie că poate învinge și limitările cauzate de boala sa.
Oglinzi care coboară (numai scenograful – Adrian Damian – știe cum), muzica (Alexei Țurcan), light design-ul (Andrei Florea)… toate aceste elemente explică șocant de plastic realitatea lui Christopher. În plus, faptul că actorii interpretează mai multe personaje schimbându-și doar elemente din costum (tată-polițist-amantul mamei-străinul din casă , vecina-profesoara-polițista… etc) arată tocmai confuzia din mintea băiatului. Doar imaginea mamei e clară și aceeași, întotdeauna. Emilian Oprea, Ana Ciontea, Rodica Ionescu, Carmen Ungureanu interpretează toate aceste personaje care sunt într-o continuă schimbare. Ciprian Nicula este Christopher. Interpretarea lui este atât de credibilă încât, la aplauzele din final, spectatorii vânează momentele în care tânărul actor scapă de tremurul mâinii și de crisparea feței.
„O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” este o călătorie senzorială la care puteți participa și voi. Nu vă spun mai multe, tocmai ca să fiți uimiți. Procurați-vă biletele din timp, se joacă mereu cu sala plină!!!
