Dansul contemporan se împarte „înainte” și „după” Martha Graham. Stilul revoluționar al acestei legende în dans s-a dezvoltat experimentând elemente coregrafice noi precum și filosofii profunde. Martha Graham a fost o vizionară care-și desena mișcările atât conferindu-le însemnătate de simbol, cât și punându-le în armonie cu proporțiile corpului. Întâlnirile JTI din 2018, aflate la a XIX-a ediție sub bagheta Gildei Lazăr, au adus la București Martha Graham Dance Company. Iar în momentul din debutul spectacolului, când Janet Eilber, Director Artistic al Companiei a urcat pe scenă mărturisind că este onorată să se afle pentru prima dată în România, s-a scris, cu adevărat, o pagină de istorie în universul cultural-artistic al țării noastre. Pentru „Ekstasis”, de pildă, Martha Graham a descoperit o legătură sculpturală între șold și umăr. Iar vocea ei, înainte de „Lamentation” a încremenit sala. Abia atunci am înțeles de ce prim-balerinii companiei MGDC îmi mărturiseau că, dacă ar avea-o în față pe Martha Graham, nu i-ar putea adresa nicio întrebare, ci ar urmări-o, pur și simplu. Și ar asculta-o. Iar după seara spectacolului, în care au înțeles, o dată-n plus, că tehnica Martha Graham este un adevărat vocabular, poate ca și dansatorii români se vor întreba, mai des: „Do you speak Graham?”. Vă ofer, sub forma unei Mari Întâlniri, un interviu cu Janet Eilber, Directorul Artistic al Martha Graham Dance Company.
– Martha Graham Dance Company este lider mondial în dezvoltarea dansului contemporan. Nu doar că sunteți una dintre cele mai faimoase companii din lume, dar sunteți și o legendă. Dincolo de realitatea de astăzi din lumea dansului, istoria voastră se leagă de mitul Martha Graham. Ce înseamnă pentru dumneavoastră responsabilitatea de a fi Directorul Artistic al acestei companii?
În primul rând, cred că am cel mai grozav job din lume! Gândiți-vă la „materialele” cu care trebuie să lucrez! Am moștenirea Marthei Graham – o colecție a unora dintre cele mai importante creații de artă ale secolului XX – care este o arhivă incredibilă. Am, de asemenea, dansatorii care sunt considerați printre cei mai buni din lume. Acum, compania este frumoasă și valoroasă din punct de vedere tehnic, dar dansatorii noștri sunt și oameni care gândesc foarte profund, sunt intelectuali și sunt oameni care vibrează puternic cu ideea de a prezenta lucrările Marthei Graham împreună cu lucrări contemporane. Eu am lucrat cu Martha Graham, deci pot să consider un privilegiu să am toată această experiență dobândită. Nu mai pot dansa, fapt care este, bineînțeles, o dezamăgire, dar să am posibilitatea de a transmite remarcabilei generații de astăzi toate lucrurile pe care le-am învășat de la ea, este o răsplată aproape la fel de mare precum cea pe care o simți dansând.
– Cum a fost momentul în care ați fost anunțată că sunteți Directorul Artistic al acestei companii?
Erau vremuri dificile pentru companie. După moartea Marthei Graham, compania nu avea strategii clare despre cum va fi fără ea, iar acest lucru a dus la o mulțime de situații dificile. Deci, după 13 sau 14 ani de la moartea ei, a fost un litigiu pe drepturile de proprietate intelectuală și o dezbatere referitoare la cine deține drepturile asupra lucrărilor Marthei Graham. Compania a reușit să treacă peste acele momente dificile, noi deținem drepturile. dar atunci, din pricina acelei situații, compania a intrat în datorii. Deci, eu am fost adusă pe vremea când compania se confrunta cu mari dificultăți. LaRue Allen, Directorul Executiv al MGDC, s-a alăturat companiei în aceeași perioadă. Deci erau multe obstacole de depășit, iar numirea nu a fost ca și cum câștigam un premiu. Deci nu a fost cu flori care să curgă din tavan sau cu artificii. Dar a fost un moment foarte aproape de inima mea și datorită faptului că am lucrat cu Martha Graham.
– În ceea ce privește strategia artistică a companiei, ești singura care decide asupra acesteia?
Ei bine… eu am ultimul cuvânt. Strategia noastră presupune un proces de colaborare și se bazează pe multe minți creatoare. Am învățat această abordare de la Martha Graham: atunci când coregrafia, atunci când crea, ne solicita nouă, dansatorilor, să exemplificăm frazele ei, să aducem material de mișcare, căruia ea să-i dea formă în coregrafii. Din ce știu, cu Isamu Noguchi, sculptorul care a creat decoruri pentru ea, alături de compozitorii lucrărilor pe care dansa, era mereu dispusă să acceseze idei de la alți oameni creativi. Cred că acesta este un aspect important și este modul în care lucrăm astăzi în companie. Întrebăm, solicităm și ascultăm, iar apoi luăm decizia finală.
– Din perioada de când sunteți Directorul Artistic al MGDC, care decizie dintre toate cele pe care le-ați luat, a avut cel mai puternic impact asupra companiei?
Ar fi multe de spus, toate în legătură cu ideea de a aduce lucrări noi. Totul a început când am venit în companie. Atunci mi-am dorit să găsesc căi pentru a aduce categorii noi de public. Am avut ideea de a aduce elemente multimedia pe scenă. Proiectăm o introducere cu Martha Graham vorbind, la fiecare spectacol. Ca la un muzeu cu ghid audio… spunem publicului care sunt elementele în funcție de care să se ghideze. Facem parteneriate cu universități și alte instituții sau organizații care țin de muzică, teatru. E vorba despre aceste teme contextuale pe care le folosim, ca un muzeu care organizează expoziții pe anumite teme. Toate acestea au dus, de pildă la variațiunile „Lamentation” și apoi la alte lucrări noi importante. Acesta cred că este cel mai important element dintre cele pe care ne concentrăm acum: să le permitem oamenilor să abordeze lucrările Marthei Graham din multe direcții diferite.
– Multe companii din lume, și mai importante și mai puțin importante, se inspiră din stilul Martha Graham, atâta vreme cât dansatorii lor sunt pasionați de acest „vocabular” coregrafic. Compania pe care o conduceți deține drepturile legale asupra lucrărilor. Cum faceți astfel încât să eliminați riscul de plagiere?
Încercăm să menținem un echilibru. Chiar de la început, influența Marthei Graham s-a răspândit foarte repede în lumea dansului și în lumea teatrului.
– Și, oricum, dansul contemporan este un domeniu foarte subiectiv, în care granițele sunt greu de stabilit…
Exact, este un domeniu foarte subiectiv. Adică, dacă privim istoria și evoluția dansului modern până în prezent… toți dansatorii au fost influențați de Martha Graham. Iar noi, MGDC, nu vrem să oprim acest lucru. Avem, de asemenea, activitate de autorizare, deci autorizăm oficial fragmente Martha Graham către alte organizații. Trimitem artiști Graham să repună în scenă lucrări, avem materiale care ne ajută să păstrăm autenticitatea. În prezent, sunt foarte rare cazurile în care cineva să poată fura o lucrare Martha Graham pentru că o putem găsi online, mai ales dacă i se face promovare. Deci, nu ne confruntăm des cu astfel de cazuri. Cu cât reputația noastră crește, din nou, după perioada dificilă prin care am trecut, cu atât oamenii din universul dansului vin către noi pentru că vor ceva de la Martha Graham.
– Care sunt criteriile în funcție de care alegeți să colaborați cu diverse companii din lume? Aveți un anumit criteriu calitativ în funcție de care decideți sau vi se poate adresa oricine e pasionat de dans?
Avem criteriul calitativ. Și, cel mai adesea, ți consiliem în legătură cu lucrările care ar fi cel mai potrivite pentru o anumită companie. De exemplu, pentru cei care sunt încă în formare, avem anumite lucrări, pentru companiile foarte… clasice avem o serie de lucrări pe care le pot aborda cu mai mult succes. Dar eu mă gândesc la imaginea copilului care învață să cânte la pian și schițează o melodie, cu un singur deget. Tot Mozart cântă… Deci, pentru dansatorii foarte tineri, cred că este important să încerce stilul Martha Graham, să încerce să-l înțeleagă și să-l adapteze corpului lor, chiar dacă rezultatul nu este șlefuit. Experiența prin care te conectezi la Martha Graham este importantă pentru desăvârșirea unui dansator sau chiar a unei companii.
– Spuneți, adesea, că „Martha Graham a fost o revoluționară”. mai avem nevoie de revoluții în dans?
Da, cred că da. Cred că Martha Graham ar fi răspuns cu „da” la această întrebare. E important să minunezi audiența! Domeniul trebuie întotdeauna să meargă mai departe. Mă întrebați dacă identific anumite elemente de care trebuie să scăpăm?
– Și asta…
E discutabil. Timpul în care Martha Graham a făcut revoluție în dans a fost important: s-a întâmplat în America, între cele două Războaie Mondiale. America nu avea propriile forme de artă. Noi, americanii, împrumutam artă din Europa, din Asia… Deci revoluția Marthei Graham a fost cu adevărat despre crearea unei forme de artă americană.
– Era, atunci, o lume a experimentelor. Mai faceți experimente în dans?
Da. Însuși faptul că aducem coregrafii noi este un experiment, într-un fel. Încercăm să experimentăm, având-o pe Martha drept exemplu. recent, am fost reprezentați la Google și ne-am jucat cu noile forme de tehnologie. Facem un parteneriat cu Google, întrebându-i pe cei de acolo care este viitorul și ce fel de tehnologii ar putea îmbogăți arta pe care o facem. Privim întotdeauna către viitor și încercăm lucruri noi.
– Peste ceva vreme, ce vă doriți să se imprime în memoria oamenilor în legătură cu numele dumneavoastră? Perioada în care ați dansat sau perioada de directorat artistic la Martha Graham Dance Company?
Cred că perioada de directorat artistic.
– Sub brandul Martha Graham funcționează o companie, o școală de dans și procedurile de autorizare. Din discuțiile cu importanți coregrafi, la nivel internațional, am reținut ideea că, aproape întotdeuna, companiile bune sunt cele care au în spate școli bune de dans și care investesc în strategia educațională. Cât de important este, pentru, MGDC, pregătirea generației viitoare de dansatori? Investiți mai mult în companie sau în școală?
Investim în amândouă. Tehnica Martha Graham este recunoscută ca fiind un vocabular. Deci, pentru ca noi să prosperăm și să continuăm, trebuie să-i învățăm acest limbaj pe dansatorii din noua generație. Deci, școala noastră este foarte importantă, în acest sens. dar important este și să avem profesori în toată lumea care să predea tehnica Martha Graham. Vrem ca următoarele generații de dansatori să cunoască limbajul Martha Graham. E foarte important! Școala ne aduce membri în companie, nu ne aduce beneficii materiale substanțiale, dar se autofinanțează. Nu are datorii, nu este ceva pentru care compania trebuie să muncească. Compania, acum, este fără datorii și la fel este și școala.
– Care sunt planurile dumneavoastră, în calitate de Director Artistic, pentru viitorul apropiat?
Am câteva proiecte de care sunt foarte interesată. Unul dintre acestea este gândul că am vrea să fim parte dintr-o operă, parte dintr-o producție mai amplă în care să folosim stilul Martha Graham pentru a crea o lume a dansului într-o lucrare de Stravinski sau în alte producții care să nu fie doar fragmente dansate de Martha Graham. Mai am o idee nebunească, aceea de a folosi lucrările Marthei Graham inspirate de Războiul Troian într-un proiect în care să fie combinate și astfel să rezulte un… oraș prin care publicul să se poată… plimba. Și astfel, într-o cameră, să vadă cum este sedusă Elena din Troia, în alta cum Clitemnestra îl ucide pe Agamemnon… Iar oamenii ar putea vedea aceste scene în formate diferite, poate chiar prin realitate virtuală augmentată – prin camera telefonului să vezi aceste scene… Caut constant căi de a folosi acest material incredibil pe care îl deținem: moștenirea Marthei Graham. În spectacole, interpretăm coregrafia într-unmod autentic, dar ce să nu folosim și alte canale pentru a ajunge la public?!
– Aveți un buget de 6 milioane de dolari. Simțiți nevoia de sume mai mari, pentru a vă transforma în realitate creativitatea? Vă simțiți constrânsă de buget?
În America, fiecare idee măreață se transcrie într-un proiect și se caută finanțare.
– Desigur, dar nu dumneavoastră aveți responsabilitatea aceasta. Mă refeream la bugetul din prezent, la realitatea în care lucrați.
Niciodată nu strică mai mulți bani… Dar, de la „Lamentation” continuăm să evoluăm și am realizat o serie de proiecte speciale. Poate e chiar bine să nu avem bani la discreție pentru că am fi tentați să facem toate proiectele și unele, poate, nu ar funcționa. De aceea e benefică analiza.
– Cum poate să aplice un dansator pentru un post în Martha Graham Dance Company? Pe lângă audițiile deschise, organizați și audiții private?
Organizăm audiții deschise. Desigur, dacă un dansator extrem de important vrea să vină către compania noastră, îi oferim o audiție privată. Dar, de cele mai multe ori, anunțăm audiții deschise. Deseori avem studii speciale, chiar înainte de audiție, pentru ca dansatorii să-și reamintească și să reintre în silul Martha Graham.
– Aveți posturi fixe în companie? Câte contracte puteți oferi, în fiecare an?
Avem foarte puține posturi. Da, sunt posturi fixe și situațiile depind de cine părăsește compania. De regulă, dansatorii stau în companie, în medie, zece ani. Uneori dansatoarele pleacă atunci când rămân însărcinate, sau câte un dansator vrea să facă un show pe Broadway. Se întâmplă foarte rar să cer cuiva să părăsească MGDC, nu-mi amintesc de vreun caz în acest sens.
– Câți dansatori sunt în companie?
Cinsprezece. 6 domni și 9 doamne.
– Îmi imaginez că trec și ani întregi fără să aveți posturi libere…
Așa este. Anul acesta am avut loc pentru un dansator. Anul trecut nu am putut oferi nici un loc. Dar, în situațiile când compania nu poate oferi posturi, putem oferi burse de studiu.
– Dacă Martha Graham însăși ar fi în public la unul dintre spectacolele pe care le susține compania în prezent și ar citi programul de sală, unde numele dumneavoastră este trecut la Director Artistic, ce credeți că v-ar spune, după spectacol?
Vreau să cred că ar fi entuziasmată văzând compania de acum. A iubit dansatorii și mai ales pe cei care se dedicau în întregime dansului, iar noi, în companie, astfel de dansatori avem acum! Și mi-ar plăcea să cred că ar face o reverență. Cunoscând-o pe Martha, cred că așa ar face.
– V-a povestit vreodată cum și-a imaginat compania, după ce ea nu o să mai fie? Spera la faima de acum? Își imagina că numele ei va deveni o legendă?
Nu, nu mi-a vorbit niciodată despre acest lucru, dar cred că a înțeles toate acestea. A trăit destul de mult. În anii în care eu eram în companie, era premiată de președintele Statelor Unite ale Americii. Mergea la Casa Albă. La studio ne vizitau Jacqueline Kennedy, Betty Ford, Truman Capote, Alexandre Calder. A fost foarte sărbătorită în ultimii douăzeci de ani de viață. Cred că a înțeles că are un loc în istorie!
